Sper c-ai început anul într-o stare de conștiență si cu zambetul de buze.

Eu și echipa mea ne-am străduit să facem asta încă din prima zi când am revenit la birou.

Ne-am uitat la anul încheiat, ne-am gândit care sunt lucrurile bune pe care am vrea să le luam cu noi în 2018, ce vrem să schimbăm, și desigur, care sunt intențiile noastre pentru lunile ce urmează.

Firește, avem și vom avea nevoie de motivație pentru a ne atinge aceste obiective.

Dar știi și tu că menținerea motivației nu este cel mai simplu și la-ndemână lucru. Necesită antrenament, cum îmi place mie să spun.

Așa că vom începe anul cu un nou episod din Podcastul de EQ pe tema motivației.

Ascultă-l mai jos.

Sper să-ți prindă bine acum, la început de an.

Audiție placută!

În acest an am început să mă pun în situații de mai multe feluri, prin care să duc cunoștintele mele către public.  

Episoadele din Podcastul de EQ, toate produsele noi de pe Shop, live-urile de pe Facebook, evenimentele gratuite din toată țara, toate au fost căi prin care încerc să ajung la tine și la fiecare dintre cei care își doresc să descopere ce este inteligența emoțională.

Și pentru că am observat ca toată munca mea și a echipei a fost primită cu plăcere de publicul nostru, adică și de tine, am considerat că cel mai potrivit cadou, de la noi, pentru tine ar fi exact ăsta: un audiobook.

“Altfel de obiective S.M.A.R.T” este un material audio care poate să schimbe felul în care închei acest an și, sper sincer, să schimbe felul în care ai să începi 2018.

Tot ce ai de făcut este să downloadezi materialul printr-un click pe link-ul ăsta:

DOWNLOAD AUDIOBOOK

ATENTIE! Link-ul ramane valabil DOAR 7 ZILE. După aceste 7 zile devine inactiv și nu ai să mai poți să descarci audio-book-ul.

Te rog, bucura-te de acest cadou. Fă-ti timp să-l il asculti. Ia-ti notite. Dă-l și altora. Oricui vrei tu. Doar folosește-l.

L-am înregistrat cu tare mult drag.

De Craciunul asta, pretuieste-te pe tine! Si apoi, din iubirea de sine, dă-le și altora. Așa, faci lumea asta mare un loc mai bun.

SĂRBĂTORI FERICITE!

Zoltan & echipa Refleqt

Unele continuă, altele se schimbă. În mai bine, sigur.

Pentru că așa cum spun de fiecare dată, nu cred în schimbări bruște și peste noapte.Dar cred în eforturi mici și continue, pentru a obține împlinirea.

Și asta se întâmplă chiar și în “bucătăria noastră”. Ne testăm propriile teorii.

Azi, una dintre colegele mele îți împărtășește povestea ei și ce a înțeles ea, din procesul prin care, la rândul ei, încă trece…

“Scriu acest articol dintr-o stare de recunoștință.

Într-o discuție cu colega mea Michelle, am ajuns amândouă la concluzia că suntem norocoase să avem acces la tot ce înseamnă Inteligența Emoțională.

Am trecut prin atatea stări de când fac parte din Echipa Refleqt, încât atunci când mă uit în urmă, de unele chiar îmi este rușine. Dar le accept și îmi dau seama că fac parte din proces.

Încă am un nod în gât când clienții mă întreabă: “dar cum mă ajută pe mine programul Back to yourself în viața de zi cu zi ?” Îmi vine să le enumăr cu cerculețe și liniuțe tot ce am reușit să descopăr la mine. Că am trecut de la o relație cu plânsete și urlete, la una plină de dragoste și fericire, că am terminat un “proiect” personal ce nu credeam că o sa reușesc vreodată să îl termin. Că am început să accept că e ok sa nu fii ok uneori și că în mine este acum atât de clar ce înseamnă un șablon emoțional, cum poate cineva să îl activeze și de ce ceilalți nu sunt vinovați de nefericirea noastră.

Întotdeauna am o reținere să fac asta, fiindcă mi-e frică să nu sune a supravânzare sau să li se pară prea perfect ca să fie adevărat. De aceea îi ascult cu drag și le ofer spațiul necesar să descopere singuri toate beneficiile unei lumi emoționale echilibrate.

De fiecare dată când sunt fericită sau simt că am înțeles ceva despre mine, merg la Zoltan să îi povestesc. Am primit mereu același raspuns: “O să-ți treacă”. Și imi trecea. E frustrant, știu. Ce încerca să îmi transmită de fapt era să am răbdare, schimbarea nu se produce instant.

Știi cu certitudine însă, că s-a produs o schimbare atunci când te sună tata să îți spună că el a observat niște obiceiuri la el și crede că le-am copiat și eu. Îmi explică pe îndelete de ce crede el că, comportamentul lui nu este cel mai eficient. Tu știi asta, tu știi cum funcționează, dar îl asculți cu atâta dragoste, fiindcă sunt conștientizările lui. După ce discuția se finalizează, te întrebi cum e posibil. Știi că îi mai povestești despre ce faci tu la birou, dar el nu stă toată ziua să facă exerciții. Atunci îți dai seama că într-un sistem când se schimbă o rotiță, începe și sistemul să funcționeze altfel. Se pare că în familia noastră, eu sunt rotița.

Acum sunt convinsă că nu putem avea o viață împlinită dacă trăim separați, dacă ignorăm ce simțim, dacă ne ignorăm corpul sau luăm decizii iraționale fără a evalua consecințele. Suntem un sistem destul de complex și orice parte din noi care nu este integrată ne aduce suferință.

Am încă multe întrebări, multe lucruri de descoperit, fac greșeli și am zile în care vreau să dau vina pe oamenii din jur pentru emoțiile mele negative. Diferența este că acum am răbdare, instrumentele potrivite și o intenție clară. Știu că nimic nu se schimbă peste noapte, chiar dacă am străfulgerări și mi se pare mie că am înțeles ceva la nivel intelectual. Vine viața și imi arată exact ce mai am de învățat.

Vă doresc tuturor multe conștientizări și schimbări de lungă durată, știu clar că se poate. Iar dacă vă împotmoliți, suntem doar la un telefon sau click distanță. “

Nicoleta

Daca relația ta de cuplu ar putea fi descrisă de titlul unei cărți, care ar fi acela?

Război și pace? Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război? Un veac de singurătate? 🙂

Știu, sunt o mulțime de opțiuni și cu siguranță ce alegi tu, nu e neaparat și alegerea partenerului / partenerei de cuplu.

De ce?

Pentru că de foarte multe ori, atât noi bărbații, cât și femeile din viața noastră, vedem lucrurile din unghiuri opuse. Simțim și resimțim iubirea diferit, unul față de celălalt. Dar chiar și așa, ne căutăm și ne alegem partenerul/a, în pofida acestor diferențe.

Dar mai bine ascultă Podcastul de EQ de azi și vei înțelege mai bine cum se manifestă tiparele de atașament emoțional.

Dacă la finalul podcastului, ai avut cel puțin un moment de “Aha!”, zi-ne și nouă într-un comentariu.

Sunt curios în care din tipare te regăsești și în care o / îl regăsești pe ea / el.

Audiție plăcută!

Așa că am ales să îl împart în două. Pentru că îmi doresc să aibă sens ce îți transmit, pentru că vreau să te pună pe gânduri, pentru că vreau ca experiențele mele să te învețe, măcar puțin, din frumusețea unei vieți împlinite. Nu doar să le citești și atât.

De asta, încep azi cu sfârșitul și te încurajez să îmi scrii opinia ta despre articol, idei pe care le-ai găsit utile, poate chiar situații pe care le-ai trăit și tu, sub articol, în comentarii sau pe e-mail. Le citesc cu drag, mereu, chiar dacă răspund întârziat, pentru că sunt la conferințe.

Azi vreau să îți povestesc despre… grabă.

Am observat un fenomen ce pare a fi general și, cred eu, destul de ciudat. Mă refer la faptul că tinerii sunt „împinși” să se decidă ce vor de la viață acum. Sau ieri, dacă se poate.

Am observat chiar o anume agresivitate cu care adulții fac asta. Văd părinți care își  „cară” copiii după ei la evenimente de dezvoltare personală, încă de când cei mici au 16-17 ani; îi încurajează să își aleagă o carieră încă din liceu și să depună eforturi considerabile ca să se pregătească pentru ea.

Mă uit la ei și mă întreb… Oare în clipa în care au ajuns adulți au uitat complet de visurile, fanteziile, dorințele pe care le aveau ei când erau de vârsta copiilor lor?

Cum și tu, și eu, am fost întrebați când eram copii ce vrem să fim când vom fi mari, iar apoi poate se râdea de fanteziile noastre sau începea discuția despre ce este posibil și ce nu. La fel se întâmplă și acum, doar că parcă este din ce în ce mai rău.

Am impresia că am preluat obiectivele de tip SMART, din corporații și le-am transpus în viața personală. Le-am forțat, cumva, asupra personalității noastre.

Doar că…

Nici o ființă vie din natură nu își pune obiective SMART.

Toate ființele vii au dorința și instinctul de a se dezvolta, dar drumul sau calea se descoperă din mers.

Așa cum o sămânță mică nu știe ce se va întâmpla în acei ani până când va ajunge copac, nici un om poate ști ce anume se va schimba, în primul rând în el, în următorii ani.

Și totuși, am devenit atât de încrâncenați legat de obiective, încât avem senzația că ar trebui să știm exact ce vrem, cum o să fim și când o să fim fix așa.

Dacă ai peste 30 de ani, amintește-ți de câte ori au fost situațiile din viața ta EXACT așa cum te așteptai. Fix cum le-ai planificat tu, strategic.

Probabil de foarte puține ori, nu-i așa?

Și e firesc să fie așa.

Viața este într-o continuă dinamică și tot ceea ce evoluează, se schimbă și se adaptează schimbărilor.

Obișnuiesc să le spun oamenilor: Dacă peste cinci ani vei fi exact acolo unde ți-ai imaginat, înseamnă că ai o problemă serioasă de tot.

Înseamnă că în acei cinci ani nu s-a schimbat nimic în perspectiva ta.

Înseamnă că nu te-ai transformat deloc.

Că nu ai învățat nimic nou.

Iar  valorile tale nu au evoluat deloc.

Știu, și pentru tine, la fel ca pentru mulți cărora le-am spus aceste cuvinte, e posibil ca ele să creeze un sentiment de revoltă. Și sentimentul acesta apare pentru că avem, cu toții, nevoia de certitudine, de siguranță, să știm că lucrurile se află în controlul nostru.

Totuși, îți recomand să nu te grăbești să știi ce vrei, doar pentru că așa ți se spune.

Nu te grăbi să obții ceea ce te-ai decis să vrei, ci mai degrabă învață să fii deschis să experimentezi.

Caută să descoperi, mai degrabă decât să cunoști.

A te cunoaște înseamnă să identifici elemente pe care apoi le consideri fixe.

A te descoperi înseamnă să crești și să atingi noi nivele.

Dacă în acest moment viața ta este în locul și la calitatea pe care ți-ai dorit-o și ai reușit să creezi acest lucru, te felicit!

Dacă, însă, simți că mai ai de lucru la îmbunătățirea ta și a vieții tale, îți propun să încerci următorii pași:

• măsoară / identifică situația reală;
• găsește metodele care te pot ajuta;
• aplică metodele;
• fă o pauză; conștientizează ce s-a schimbat;
• ia-o de la capăt.

Ca să fie mai clar, o să luăm pe rând acești pași.

Dar înainte de pasul 1, s-ar putea să ai nevoie de un pas 0, care să te ajute să începi:  uită-te în jurul tău și conștientizează că orice este viu evoluează în etape și în cicluri.

Dezvoltarea, creșterea durează.

Nu se petrece nici dintr-odată.

Nici printr-un singur pas.

Există cicluri în evoluție, ele se întrepătrund, dar sunt destul de clare: dezvoltare, stagnare, resorbție, regenerare.

Primăvară, vară, toamnă, iarnă.

Și apoi… de la capăt.

Ia-ți timp să observi asta. În viața ta de până acum, în jurul tău, în experiențele altor oameni.

Pentru că dacă ai să înțelegi și accepți această ciclicitate, îți va fi mai ușor să înțelegi pașii pe care am să ți-i descriu în partea a doua a acestui articol, pe care ai să o găsești aici, pe blog, săptămâna viitoare. 🙂

Până atunci, însă, gândește-te la ce ai citit până aici.

Este, într-adevăr, o lecție de-a mea, din experiența mea. Și e în regulă dacă vei simți că nu rezonezi cu ea.

M-aș bucura, oricum, să știu că aceste cuvinte ți-au arătat o perspectivă pe care să o iei în calcul și sper să citești și continuarea articolului, săptămâna viitoare, pentru ca întreaga lecție să aibă început și încheiere.

Pe curând, deci.

(va urma… )

Ai nevoie de asta să ieși zile la rând în stradă, indiferent de condițiile meteo, de starea ta interioară, de motivul tău care e diferit de al celuilalt. Și e important pentru noi toți să ne păstrăm motivația de a face lucrurile mai bine, dincolo de evenimentele care ne-au mișcat zilele acestea. Și mai ales e vital pentru fiecare în parte să conștientizeze de unde anume vine propria lui motivație: din nevoile proprii, din idealurile lui înalte, din solidaritatea față de mulțime, din altruism.

Așa că mai jos ai posibile motive pentru care nu reușești să rămâi focusat pe dorințele sau scopurile tale, în general, nu doar situații tensionate.

Plus 4 metode, cum să faci să-ți menții prin exercițiu motivația.

Este o întrebare pe care o primesc tot mai des, într-o lume în care parcă nu ne mai ajunge nimic: nici timpul, nici banii, iar ce facem nu ne împlinește 100%. Adevărul este că sunt cel putin 3 cauze care ne distrug motivația, mai ales nouă celor care citim dezvoltare personală și vrem mai mult de la viață.

Mai precis:

1. Ne concentram pe a avea.

Daca trăiam în Evul Mediu, lucrurile ar fi fost simple. Ne-am născut țărani? Probail țărani am fi ramas (la propriu). Ne-am născut nobili? Știam ce viață ne așteaptă și până unde ne putem îmbogăți. Simplu. În prezent, însă, tentațiile sunt infinite.

Ni se spune că putem să obținem orice, că putem să aspirăm la orice.

De mici, ne învățăm copiii sa fie în pas cu ultima tehnologie. Problema este ca a avea nu poate să ne mențină motivația. Atât la nivel social, cât și financiar, odată ce ai ajuns la un nivel, se proiectează urmatorul nivel. Pentru cel însetat să aibă, tot ce nu are se transformă în frustrare. Iar pe termen lung, asta duce la demotivare.

2. Avem poate prea multe modele.

Henry Ford, Steve Jobs, Richard Branson, Mark Zuckerberg și lista continuă. “Și tu poți să fii ca ei!”, ni se spune.

Vrei o veste care s-ar putea să te șocheze? Nu este adevărat. Știu că ce spun e invers față de ceea ce citim în cărțile de dezvoltare personală, dar permite-mi să îți explic la ce mă refer: nimeni nu are cum să fie ca altcineva.

Este ușor să scoți din context o calitate sau o realizare a cuiva. Și enorm de greu să înțelegi ce înseamnă viața acelei persoane per ansamblu. Dacă ne uităm în viețile celor mai sus amintiți, sunt foarte diferite. Fiecare are (sau a avut) provocări și limite, chiar dacă din afara poate ei par perfecți.

Au probleme, au eșecuri. Când luăm ca model un om de succes și încercăm să fim el, de fapt ne negăm pe noi. Cum ar putea să fie asta vreodată motivant?

3. Avem foarte multe “rețete” ale succesului.

Nu e greșit să avem rețete; provocarea este că ele nu funcționează pentru toți. Nu există rețete universale. Iată de ce. Când o persoană trece printr-o experiența, o va filtra prin propria lui unicitate.

Să îți dau un exemplu. Un înotator de performanta își perfecționează tehnica timp de câțiva ani și ajunge la o revelație: antrenamentul pe care l-a folosit este perfect! Dar e perfect pentru structura lui, nivelul de rezistență, ritmul de viatță, alimentația, modul lui de a lupta cu frica, lenea, oboseala și multe altele. Însă dacă îl aplici tu, s-ar putea să nu funcționeze. Pentru că vii cu propria ta lume emoționala, fel de a fi, obiceiuri.

Gândim diferit, reacționăm diferit.

Încercarea disperată să aplicăm rețetele altora ne ucide motivația. Dacă nu își folosești unicitatea, ca să-ți găsești propria rețetă, nu poți nici să-ți păstrezi motivația. Ok…știm ce nu funcționează. Dar ce putem să facem?

Îți propun următoarele 4 acțiuni concrete și tu decizi pe care le aplici.

1. Găsește-ti rostul și locul în lume.

Scapă de iluzia că obiectivele financiare sau materiale te vor motiva. O pot face, e adevărat, dar pe termen scurt. Poate le vei obține, dar apoi…ce?

E un risc să nu te împlinească, ci, din contra, să vrein tot mai mult.

Te invit să-ți pui întrebarea: dacă azi ar dispărea sistemul financiar, ce m-ar împlini să fac?

Cum ți-ai folosi timpul? Ce vis ți-ar urma? Așa vei găsi ce te motivează cu adevarat. Apoi du-te liniștit și fă banii de care ai nevoie ca să-ți îndeplinești acel vis.

2. În loc de modele, caută calități și abilități.

Uită-te la cei care au ajuns la succes, dar nu la ei ca întreg, ci la abilitățile și calitătile lor. Cat de specific poți.

Nu vei putea să fii ca Mark Zuckerberg, dar vei putea să fii ca tine însuți, cu o calitate ca a lui Mark.

3. Creează-ți propria rețetă.

Testează rețetele altora, să vezi ce elemente funcționează pentru tine. Îmbină-le și adaugă propriul tău ingredient. Fiecare rețetă este funcțională și adevarată, din perspectiva celui care a creat-o.

La fel va fi și pentru tine. Cu rețeta ta.

4. Mergi până la capăt.

Asimilează calități, abilități, aptitudini care te șlefuiesc în omul care vei rămâne și când pleci din această lume. Ce ai creat în tine și în ceilalți prin efortul tău, va rămâne al tău. Acel ceva merită cu adevărat — restul sunt mijloace ca să ajungi acolo. Plăcute, frumoase, dar ele în sine nu pot să te motiveze pe termen lung.

Tot ce contează e cine vrei să devii.

Ca o concluzie, este vital să afli ce te motivează. Când știi într-adevar răspunsul, vei reuși să-ți amintești constant și să-ți menții motivația aprinsă. Înainte de toate, amintește-ți că motivația este o stare. O emoție care îți stă la dispoziție…cât timp știi cum să-ți gestionezi lumea emoțională.

Prin inteligența emoțională, ai acest beneficiu.

Autocontrolul înseamnă că poți să ai starea pe care ți-o dorești, când ți-o dorești. Pașii de mai sus te vor ajuta să creezi și să menții această stare în tine.

Tu ce părere ai? Ai vrea să fii în papucii unui om de succes? Sau preferi să fii în papucii tăi și să vezi cât de departe poți merge cu propriile tale resurse?

Te invit să-mi spui opinia ta într-un comentariu.