De la agitația de dimineață cu plecarea spre serviciu, la relaxarea de după cafea, până la stresul unui deadline și bucurie când te întorci seara, acasă.

Și cele mai intense emoții le trăiești, probabil, în interacțiunile inevitabile pe care le ai cu oamenii din jur.

Ți s-a-ntâmplat să treci prin situații tensionate cu cineva, în care primul tău instinct ar fi fost să te răstești, să arunci cu ceva, să plângi chiar… dar te-ai abținut cu mândrie?

Ba chiar ai fost convins/ă că ai dat dovadă de stăpânire de sine și autocontrol fantastic, când acea persoană, “merita să… să… să-i zici vreo două!”, fie vorba între noi.

Și totuși, după “performanța” asta de a-ți ține în frâu emoțiile, să mergi acasă și să te doară capul, stomacul, să te simți foarte rău fizic?

Stai liniștit/ă, pentru aceste simptome, ți-am pregătit un “medicament” numai bun: articolul de azi.

În el îți vorbesc despre diferența dintre a ține în frâu emoțiile și de a alege conștient să nu te angrenezi și să reacționezi într-un context tensionat.

Și cum orice lecție pornește de la o poveste de viață, îți istorisesc o întâmplare.

La un moment dat am avut ocazia să țin un training despre inteligența emoțională în fața unei echipe de manageri de la o instituție financiară.

După ce ne-am prezentat, am început exercițiile și jocurile pentru a ne dezvolta abilitățile. Am observat o doamnă micuță de statură, în jur de 40 de ani, îmbrăcată extrem de formal, oficial, încruntată mare parte din timp, cu brațele încrucișate ori de câte ori nu avea nevoie de mâini pentru exerciții.

La început am crezut că este un comportament firesc, pentru că nu ne cunoaștem. Apoi am văzut că a rămas la fel pe întreaga durată a primelor ore de training. Observam că ceva nu îi convine, dar nu spunea nimic, făcea totul mecanic și „oficial”, cu gesturi controlate și cu eterna încruntare pe frunte.

Până acum probabil poți deduce din descrierea mea că este vorba despre cineva care ține foarte mult la imaginea proprie, de ființă serioasă, stăpână pe sine, profesionistă în tot ceea ce face.

La un moment dat însă, când am trecut la metode de control emoțional, a izbucnit revoltată cu o întrebare: „Domnule, de ce trebuie să controlăm tot? De ce nu putem să fim așa cum suntem și să nu adunăm în noi toate aceste tensiuni?”

Și ea, la fel ca majoritatea oamenilor, cred că autocontrolul înseamnă să nu ridici tonul când te enervezi, să nu izbucnești în plâns atunci când ești supărat și să nu pocnești clientul atunci când întrece limita. Adică, să nu arăți emoțiile care se petrec în interiorul tău.

• Inteligența emoțională NU înseamnă reprimarea stărilor tale.

Înseamnă în schimb, să le poți controla, încât să nu simți nevoia să răspunzi mereu în momentele care te provoacă emoțional. Reacția doamnei a fost tipică unei persoane care confundă autocontrolul emoțional cu reprimarea emoțiilor.

De aceea, aș vrea să-ți explic mai bine cum funcționează fizic, reprimarea emoțională.

Atunci când ai o reacție emoțională, în creierul tău se secretă substanțe care declanșează o anumită reacție în corp. Acestea sunt „emoțiile”, de fapt.

Reprimarea înseamnă că în creierul și corpul tău se petrece același proces, acele substanțe rămân la fel, în continuare corpul tău are aceleași reacții, doar că nu le exprimi. „Le ții în tine”, așa cum spunea și doamna respectivă, și apoi le „aduni” în tine.

Acest lucru nu înseamnă că te-ai detașat de emoțiile tale sau că le-ai echilibrat, ci cel mai probabil vor ieși la suprafață când te vei aștepta mai puțin.

Și mai mult decât atât, înseamnă să îți ții corpul fizic în tensiune pe termen mediu și lung, iar asta poate duce, treptat, la declanșarea unor boli fizice.

• Autocontrolul se află la polul opus al reprimării.  Autocontrol înseamnă să reușești să te înțelegi cu propriul tău creier, să schimbe acele substanțe prin care dă „comandă” corpului tău să reacționeze.

Vestea bună este că poți dobândi controlul emoțiilor tale prin mai multe metode.

Poți lucra atât cu partea rațională a creierului, cât și prin corpul fizic ca să generezi această schimbare de stare. Ba chiar, împreună generează cea mai puternică schimbare.

Iată câteva idei prin care poți crea un proces prin care poți să înfluențezi „sistemul”:

• Schimbă-ți gândurile

Nu forța transformarea gândurilor negative în unele pozitive. Nu încerca să te convingi cu replici de genul: „Sunt calm, sunt calm.”, când emoțional, este clar că tu ești nervos. Nu va funcționa.

Schimbă pur și simplu „direcția” în care merg ele. Găsește gânduri care pot duce la această schimbare.

Pentru asta folosește întrebări: „Sunt nervos, dar oare ce aș putea face să rămân calm?” sau „Acest om a reușit să mă facă să îmi stric starea, ce pot face să am o stare mai constructivă?”.

• Schimbă-ți postura și mimica

Nu îți pune un zâmbet fals. Vei deveni teatral și ciudat.

Urmărește să îți relaxezi obrajii și descrețește-ți fruntea. Întinde-ți corpul (adică întinde-ți mâinile în sus, în lateral, apleacă-te în față) pentru a detensiona musculatura. Îndreaptă-ți umerii, descleștează-ți pumnii, stai drept, ridică-ți bărbia în sus.

Acestea sunt părți din corp cu care reacționăm vizibil când ți se schimbă starea.

Apoi verifică-ți respirația și schimbă-ți ritmul respirației astfel încât să te ajute către ce stare vrei să ai. Dacă ești agitat, calmează-ți respirația. Dacă simți că reacționezi în „reluare”, respiră mai profund și mai rapid, pentru a te energiza.

Dacă aplici aceste, aparent, simple metode vei simți o schimbare.

Uneori avem impresia că este o linie foarte fină între reprimarea și controlul emoțiilor.

Însă poți să vezi diferența evidentă, observând cât de repede revin emoțiile negative pe care nu le exprimi și nu le elimini.

De azi înainte, studiază-te în situațiile cu care te confrunți. Aplică cele de mai sus și apoi gândește-te dacă ai reușit să-ți schimbi comportamentul emoțional.

Ai reprimat din nou ce simți sau ai controlat conștient emoțiile tale?

Când reușești să îți controlezi cu adevărat stările, reușești să îți antrenezi creierul să schimbe stările în avantajul tău și să elimini automatismele. Asta este o parte a inteligenței emoționale.

Ajută-mă să transmitem oamenilor din jur informațiile corecte despre ce înseamnă inteligența emoțională și cum ne ajută în viața de zi cu zi. Dă SHARE acestui articol oricui crezi că îi prinde bine informația.

Dar înainte de asta, m-aș bucura să-mi împărtășești într-un comentariu, mai jos, părerea ta despre articol.

Mulțumesc!

Zoltan

P.S. Vezi următorul articol, aici.