Atunci când o persoană este în proces de cultivare a încrederii, abordarea de necunoscuți pe stradă s-ar putea să nu fie cea mai bună idee. Aceștia pot avea reacții imprevizibile, greu de acceptat pentru cel care îi abordează. Și poate duce la o regresie a procesului. Acesta ar trebui să fie un exercițiu când deja ai reușit să treci prin primele etape recomandate. Am numnit-o nebunie, pentru cei care abia încep să aibă încredere în propria persoană.
Mulțumesc și pentru împărtășirea metodelor tale. Succes în continuare!

NU inteleg de ce zici:
Nu fă nebunia de a încerca să intri în vorbă pe stradă cu necunoscuți?

Si inainte sa imi dau cu parerea as vrea sa stiu punctul tau de vedere.

Metode de cultivare a increderii:
1. A face, gandi, simti si actiona corect. Asta iti da o pace interioara, sa sti ca faci ceea ce trebuie.
2. Sa imi folosesc imaginatia si reflextia inainte de a face un lucru;
3. Sa nu te critici daca altul are o reactie negativa la tine. Sa nu te vezi mai presus sau mai jos decat altul.
4. Nu poti sa iti bazez increderea pe ceva ce faci,ci pe ceea ce esti. Multi daca ar avea ocazia ar face lucruri grozave, dar si daca nu le-ar face nu ar fi mai putin.
5. Sa dau tot ce pot. Chiar daca nu sunt destul de bun fata de asteptarea altuia; am invatat din greseli.

Întradevăr, Laszlo, ai reușit să descoperi încă un context în care oamenii să-și poată crește încrederea în sine. Poate pentru unii, acestea vor fi condițiile potrivite. Mulțumim de sugestie!

În altă ordine de idei, eu predau autoapărare (Krav-Maga) de peste 12 ani. Povestind cu foști cursanți – indiferent dacă au participat la cursuri o lună sau mai mulți ani – am identificat un element comun în evoluția lor: creșterea încrederii în forțele proprii. Mai mult decat asimilarea corectă a tehnicilor de autoapărare a contat schimbarea mentalității. Au conștientizat că este posibil să se apere eficient de un agresor mult mai mare și mai puternic. Au exersat cu colegi mai mari și mai puternici, în siguranță dar totuși sub stres emoțional. Au înțeles că se poate, chiar dacă e nevoie de antrenament.

Ce e foarte frumos este că această conștientizare și încredere s-a manifestat imediat în interacțiunile cu toate persoanele din viața lor. Astfel, nu de puține ori cursanții erau mirați cum de părinții, partenerii, șefii, colegii lor se ceartă mai puțin cu ei. Cum de sunt – dacă nu respectați, cel puțin ignorați. Iar cauza era exact schimbarea lor de atitudine. Agresorii își aleg ca victime persoane slabe și sunt foarte sensibili la schimbările de atitudine și energie ale celor cu care interacționează.

Deci, la toate recomandările din articol aș mai adăuga încă una: practicarea unei arte marțiale. Însă cu o completare: instructorul să nu promoveze competiția între cursanți ci să urmărească dezvoltarea personală acestora, ca oameni pașnici.

Mulțumesc! Recompensa mea absolută este atunci când cineva conștientizează chiar și cel mai mic lucru despre el/ea și decide că vrea să facă o schimbare.
Un astfel de moment îți poate schimba viața. Mulțumesc și eu!

Mă bucur Raluca, că ai curajul să ne împărtășești din experiența ta și ești încă o dovadă vie că schimbarea este posibilă.

Cred că te descurci bine, mai ales că deja ai făcut două lucruri importante: ai conștientizat și ai început să lucrezi cu tine. Căderile sunt firești, lasă-le să se manifeste, atâta timp cât te ridici din nou 🙂 Succes!