„Indiferent de ce se-ntâmplă, important este să treci peste…”– Ghiță, șofer pe buldozer (și probabil, “life coach”)

Acum că ți-am furat un zâmbet cu această glumă, pot continua prin a-ți spune că aș vrea să povestim despre ce înseamnă experiență de viață. Bănuiesc că ai auzit adesea expresia „am trecut peste”. Să știi că pentru multă lume această abordare este o metodă foarte eficientă de a ignora, pe moment, experiențele lor emoționale.

Am citit o poveste interesantă la un moment dat despre calea șamanică. Despre acești vindecători ancestrali, o poveste care mi-a ridicat multe întrebări. Chiar și dacă ești sceptic, încearcă să citești mai departe. Va avea sens. Povestea spunea că pentru a ajunge șaman, trebuie să treci printr-un fel de examen final. Nu ai voie să devii șaman, nu ai dreptul de a fi vindecător al tribului din care faci parte, până când la rândul tău, nu ai trecut printr-o experiență emoțională complexă (o depresie, de exemplu).

Mi s-a părut extrem de intrigantă ideea, și m-a pus pe gânduri.

Vei spune: “Ei nah, de ce aș vrea să trec printr-o depresie?” Apoi mi-am dat seama de ceea ce se petrece în lume în această perioadă, legat de dezvoltarea personală și am înțeles de ce se pune această condiție eliminatorie. Sunt foarte multe persoane în acest moment în zona dezvoltării personale care își iau rolul de „coach”, „terapeut”, „consilier” în diverse domenii, cu o experiență de viață foarte redusă.Mai vin uneori la mine tineri de 20-23 de ani și îmi spun că vor să devină „life coach” (coach „de viață”). Iar răspunsul meu este: „Tu vrei să fii life coach pentru alții, dar tu nici măcar nu ai apucat să ai o viața, în adevăratul sens.”

Cunoașterea lumii emoționale se bazează pe identificarea stărilor emoționale.

Creierul nostru se dezvoltă mult timp după ce noi ne-am decis rațional, că suntem adulți. Partea de raționament, evaluarea consecințelor, se finalizează în dezvoltare abia la 21 de ani. Abia atunci putem spune că cineva poate folosi autocontrolul si evaluarea consecințelor, la capacitate maximă (cel puțin din punct de vedere fizic). Până acumulezi experiența de viață în care să înțelegi cu adevărat latura ta emoțională este nevoie de experiență concretă, personală, în situații reale de viață, în care sunt și alți oameni implicați. În care îți asumi responsabilitatea consecințelor. Situații care să te „maturizeze”, din punct de vedere emoțional.Jocurile pe calculator și „socializarea” pe Facebook pot fi o metodă de relaxare, de deconectare, dar inhibă maxim acest proces de maturizare emoțională.

Experiențele noastre emoționale sunt puternic conectate de interacțiunea cu alte persoane. Prin interacțiunea fizică, nu prin sms sau mailuri. Prin contact direct al simțurilor (vizual, auditiv, kinestezic), ca la nivelul creierului să se poată petrece procesul de învățare legat de stările emoționale provocate.Atât timp cât stai singur, lumea ta emoțională în lipsă de interacțiune va stagna, iar modelarea ta ca om va fi aproape zero. Vei păstra doar ce ai dobândit în copilărie, din familie. Ceea ce nu este suficient.

Știu că sună dur, dar gândește-te cum te-ai comporta în oraș, fiind crescut într-un trib din junglă. Sau gândește-te cum se comportă copiii crescuți într-un mediu mai puțin educat și îți vei da seama cât de mult contează să fii între oameni. Așa se creează experiența, care apoi îți permite să faci schimbări.

Revenind la șamanii noștri…

Atunci când cineva trece prin stări negative și învață să le cunoască, să le înțeleagă și să le gestioneze, de fapt se educă în cunoașterea aceste laturi emoționale atât de controversate. Atunci când tu treci printr-o depresie, nu vei urca pe o scenă să propovăduiești schimbările rapide și ușurința cu care poți să depășești orice obstacol.Atunci când tu, ai pierdut pe cineva drag și știi ce înseamnă acea suferință, nu vei ține teorii spirituale despre detașare și cât de bine ar trebui să se simtă cineva, în acea situație.Vei înțelege procesul, vei ști că nu este ușor să treci prin așa ceva și îl vei putea ajuta cu adevărat pe cel de lângă tine să treacă prin experiența lui.

Un șaman poate deveni șaman, și dobândește puterea de a-i vindeca pe alții, doar după ce el însuși a trecut prin acest proces de vindecare și a învățat lecțiile de acolo.

Cei care „trec peste” suferința lor, îi vor „motiva” pe cei din jurul lor să treacă peste aceste momente. Cei care știu cât de mult contează în dezvoltarea emoțională cunoașterea și înțelegerea lumii noastre emoționale, vor avea răbdare și vor ajuta oamenii din jur să treacă PRIN acele experiențe. Atunci când trecem peste “mizeriile” noastre emoționale, de fapt lăsăm în urmă acea „mizerie”. Apoi, când ne uităm în urmă sau ne aducem aminte ce am lăsat acolo, lucrurile dor îngrozitor sau chiar devin copleșitoare la un moment dat. Atunci când trecem prin mizeriile noastre emoționale, nu avem de ales și suntem forțați să lăsăm ordine pe drumul pe care mergem, să lăsăm în urmă curat și ordonat.

Acesta este modul în care suferința se tranformă în experiență de viață.

Când „treci peste” momentele tale dificile din punct de vedere emoțional, lași în urmă suferință. Cînd treci „prin” aceste momente, lași în urmă experiență de viață și înțelepciune. Sunt câteva elemente simple care te pot ajuta să faci curat și ordine în aceste momente.Următorii pași te ajută să îți dezvolți mai multe abilități de inteligență emoțională.Nu există răspunsuri corecte sau greșite, la unele întrebări răspunsul va fi doar o tăcere, la altele te vei enerva sau vei simți nevoia să fugi.

Reacțiile tale sunt de fapt răspunsurile. Poți afla din ele multe lucruri despre tine. Îți recomand atitudinea de „șaman”, de a rămâne un înțelept în studiul stărilor tale. Apoi să poți înțelege și ajuta pe alții. Pașii recomandați sunt sub forma unor întrebări la care să-ți răspunzi sincer.

Pasul 1:

„Care ar fi diferența (în atitudinea mea, comportamentul meu, în rezultate) între a trece peste și a trece prin, în această situație?”

Pasul 2:

„Dacă trec peste și nu mă confrunt cu starea mea, ce voi pierde?” (ca experiență, lecție, chiar rezultate concrete)

„Ce anume va rămâne la fel în sens negativ, dacă trec peste?”

„Care sunt lucrurile bune care nu se vor petrece dacă (și) de data asta trec peste experiență?” (ce nu voi învăța, ce nu voi înțelege, ce anume nu voi experimenta)

Pasul 3:

„Ce aș putea învăța din a mă confrunta cu acest moment neplăcut?”

„Care ar fi lucrurile bune care ar putea rezulta din faptul că îmi confrunt starea?”

„Care sunt lucrurile bune în această stare, în sine?”

„În ce context mi-ar fi extrem de utilă starea asta?”

„Când au fost situații în care această stare chiar m-ar fi ajutat să acționez diferit?”

Ai răbdare, te rog, și studiază.

Dacă ți-ai propus vreodată să îi ajuți pe cei din jurul tău într-o formă sau alta, acum este momentul să te antrenezi.

 

Nu mai trece peste.

Treci prin experiențele tale și lasă ordine și curățenie pe unde treci.

Tu cum ai trecut prin experiențele grele din viața ta? Dacă vrei să-mi împărtășești, lasă-mi un comentariu mai jos.

Și dacă cineva drag trece acum prin momente neplăcute, dă-i SHARE la acest articol. Poate-l va ajuta.