5812
Episodul asta este cel mai “intens” de pana acum!
Am inceput sa discutam despre unul dintre comentariile de aici, de pe blog, de la un alt episod din #podcastuldeeq.
Comentariul era:
““Poate ne vorbesti, candva, si despre femei care, inconstient, “castreaza” barbatul, despre femei care nu stiu sa se daruiasca sau despre barbatii care fug cand intalnesc femei a caror forta interioara, determinare si daruire este prea coplesitoare pentru ei.”
Si am ajuns sa vorbim despre:
- femeile “prea puternice”, “prea masculine”, “prea hotarate”, care uita de esenta feminina;
- cine plateste cand iesim la o intalnire, in oras? 🙂
- bani, importanta lor in relatiile dintre barbati si femei si “femeile materialiste”;
- cum arata o femeie care se daruieste cu totul;
- care e diferenta dintre “a seduce o femeie” si “a implini o femeie”.
Eu cred ca a fost cea mai “raw” discutie de pana acum si merita sa asculti episodul, cat mai curand. 😉
Da-i play!
5812

Zoltan si Madalina,
Am ascultat cu atentie podcastul si am tras ceva foloase.
Mai ales ca acu cateva luni am ales sa ma “retrag” din fata unei femei care ma testa maxim. Bineinteles ca n-am scapat de problemele mele, doar am facut-o de pe o pozitie de dezertor care a fugit cu toate problemele dupa el.
Incerc sa nu le judec pe femei ci sa le acccept si sa le iubesc cum pot, dar macar lucid si constient de limitele mele si ale lor.
A fi prezent cu adevarat cu o femeie, dupa ce mi-am acceptat toate fricile dar mi-am constientizat si calitatile masculine e starea pe care o caut.
Multumesc cu recunostinta Zoltan, pentru acest podcast atat de complet in a intelege cum vrem noi sa fie partenerul din viata noastra si ce inseamna a fi barbat sau ce inseamna a fi femeie. Ca energia masculina si cea feminina se poate incolaci una cu alta si sa functioneze minunat. Dar bineinteles pentru asta e important sa depuna efort amandoi si sa fie prezenti in relatie. E minunat acest podcast si ar fi important sa il auda cat mai multi barbati si cat mai multe femei. Multumesc inca o data tie si echipei tale minunate.
Hehe… multe femei imi spun ca lucrurile astea ar trebui sa le auda barbatii… 🙂
Mie mi-a luat multi ani de experienta relationala si cautare pana am inteles lucrurile la unnivel mai profund decat cel care se vehiculeaza in societate sau in carti.
Pas cu pas si cu rabdare, fiecare crestem in ritmul nostru, eu va impartasesc ce am descoperit tocmai pentru a le scurta drumul celora care sunt curiosi si deschisi. 🙂
Zoltan, am ascultat cu interes acest podcast. As vrea sa iti cer niste explicatii suplimentare asupra anumitor aspecte si sper ca vei avea rabdarea de a citi acest comentariu pana la capat si ca imi vei da un raspuns.
Inteleg ca, in general, le consideri pe femei niste fiinte mai evoluate decat barbatii. Poate ma victimizez, cum zici tu, dar vreau sa ma lamuresc in privinta afirmatiilor tale.
Tu zici ca o femeie poate sa preia intr-un mod rapid si simplu locul unui barbat. E ca si cum ai spune ca femeile se descurca oricum, n-au nevoie de barbati decat pentru a aduce pe lume copii. Asta il poate face pe un barbat care sta prost la partea de control emotional sa se gandeasca la sinucidere, deoarece ajunge sa se simta complet inutil. Orgoliul, multumirea de sine si chiar demnitatea unui om (cel putin, in cazul atasamentului anxios) depind de masura in care se simte acel om util pentru cei din jur.
Si atunci te intreb: un barbat nu poate sa inlocuiasca o femeie? Noi nu suntem capabili sa manifestam empatia unei femei decat prin eforturi colosale? Sunt femeile atat de preocupate de viata partenerilor lor chiar in toate situatiile, cu exceptia cazului de prostitutie emotionala pe care l-ai enuntat?
Un barbat isi arata slabiciunea prin faptul ca se enerveaza in fata unei femei. Cum sta treaba? Barbatul se plange de femeie cand e buna si il domina, pe cand femeile care se plang de barbati au aproape intotdeauna motive intemeiate sa o faca?
Nu exista si cazuri de femei care crapa de ciuda atunci cand dau peste un barbat superior, care vine cu argumente greu de contracarat?
E adevarat, in general, se spune ca barbatii prefera femei mai slabe decat ei, ca sa le poata domina. Pe de alta parte, se spune ca femeile vor sa fie dominate de barbati si ca sunt seduse de acei barbati dominanti, care stiu sa isi impuna punctul de vedere.
Poate am sansa sa dau de o femeie mai puternica si mai inteligenta decat mine si las deoparte crizele mele de orgoliu, izvorate din neputinta, ii recunosc meritele (asta ar fi o dovada de omenie, ai dreptate), o iubesc pentru ceea ce reprezinta ea si zic ca mi-a pus Dumnezeu mana in cap. Problema mea e ca oricum cineva are de pierdut, cel putin in aparenta. Daca eu am de beneficiat de pe urma relatiei cu un om care imi impune indirect sa devin mai bun, ma gandesc ca ea are de pierdut, stand langa un om mai slab. Si atunci ma intreb: Din ce motive sta ea cu mine? Chiar am cucerit-o sau a ajuns langa mine prin nu stiu ce context favorabil si cu prima ocazie, o pierd? Stiu ca o femeie nu sta niciodata cu un barbat care sa-i inspire mila.
In acest context, voiam sa te intreb despre cum ar tinde o femeie puternica sa se comporte in raport cu barbatii:
a) femeia puternica vrea sa fie dominata si cauta un barbat cel putin la fel de puternic iar daca nu-l gaseste:
a1) prefera sa ramana singura;
a2) isi alege un barbat despre care descopera ulterior ca nu e atat de puternic pe cat il considera la inceput si, imediat ce descopera acest lucru, ii da papucii;
b) femeia puternica isi alege un barbat slab, pe care il pastreaza deoarece are puterea sa-l domine si asta ii satisface orgoliul;
c) femeia puternica isi alege un barbat slab, pe care il pastreaza de dragul unei relatii formale / din comoditate (“Asa s-a nimerit, sa-l intalnesc pe el. Bun sau mai putin bun, e barbatul meu. N-am ce face.”);
d) femeia puternica sta cu un barbat mai slab pentru ca a descoperit ceva la el care o atrage si pentru acel ceva, il accepta pe barbatul respectiv si il iubeste, asa cum e el.
Din ce am auzit in podcast, am inteles ca tu inclini catre varianta “d)”. Atunci ar fi bine, n-as avea de ce sa-mi fac prea multe griji. Ar insemna ca ea, fiind inteligenta, stie ce vrea si, din moment ce m-a ales pe mine, a facut-o pentru ca sunt capabil sa ii satisfac exigentele; amandoi suntem multumiti.
Cam astea sunt lucrurile cu care am vrut sa te bat la cap, iti multumesc pentru tot efortul depus!
Alexandru, nu doar ca am avut rabdare sa citesc ideile tale, ci chiar iti multumesc ca imi ceri informatii suplimentare, apreciez cand cineva simte nevoia sa caute mai in profunzime…
Hai sa le luam pe rand.
1. Valoarea femeilor, valoarea barbatilor
Inainte de toate, stiu ca in anumite locuri asa pare, dar nu consider femeile fiinte mai evoluate. Tot ce urmaresc sa subliniez este ca au calitati in anumite aspecte, care depasesc cu mult capacitatea barbatilor de a intelege. Felul intuitiv in care percepe si traieste viata femeia in general este mult mai aproape de energia fireasca a naturii si a Vietii cu “V” mare.
Barbatii au niste atuuri pe care femeile nu au cum sa le inlocuiasca. Felul masculin de a face legaturi, determinarea unui barbat, claritatea mentala si structura pe care o poate manifesta un barbat uneori, sunt imposibile pentru o femeie.
Fiecare isi are rolul si rostul si ne completam genial. Barbatul cu claritatea, structura, pasii, planurile. Femeia cu intuitia, cuprinderea, grija si nevoia de a dezvolta lucruri.
De ce poate transmit senzatia ca “favorizez” femeile, este pentru ca barbatii de-a lungul secolelor au minimizat si au banalizat rolul femeii si simt nevoia sa subliniez cat de important este acest rol si ca merita respect pentru calitatile lor.
A spune ca femeile sunt mai valoroase decat barbatii ar insemna sa imi subminez pozitia de barbat si nu o sa vezi asta din partea mea! :)))
Consider ca exista armonie in momentul in care nici unul nu simte nevoia sa domine, din contra, respecta rolul celuilalt si il sustine, respectiv il “provoaca” pe celalalt in a deveni o varianta mai buna. Dar face asta nu cu scopul de a domina sau de a avea dreptate, ci pentru a scoate ce e mai bun din celalalt, chiar cu acordul celuilalt.
2. Legat de nevoia de dominare…
Atunci cand o femeie cauta un barbat “puternic” nu este vorba de dominare, ci de forta masculina. Problema este ca la multi barbati si multe femei forta masculina se refera la dominare, chiar fizica, uneori, sau agresivitate.
Daniel Goleman scria in cartile lui despre efectele testosteronului. Acesta genereaza nevoia de competitie. Dar nevoia de competitie se va transforma in nevoie de dominare si in agresivitate atunci cand vine impreuna cu cortisol (hormonul stresului). Atunci cand testosteronul vine cu adrenalina, atunci devine o competitie cu actiune si ambitie sanatoasa.
Depinde foarte mult de ce face acel barbat mai departe cu propria ambitie si nevoie de afirmare. La fel cum depinde de femeie ce alege sa traiasca langa un barbat si cum alege barbatul cu care intra in relatie.
Un barbat masculin va avea testosteron mult (uneori de 20 de ori mai mult decat o femeie), ceea ce il face mai competitiv, mai ambitios, dar daca are si agresivitate de la cortisol, va deveni de 20 de ori mai dominator si mai agresiv.
3. Legat de variantele de la a) la d)
Exista foarte multe nuante ale energiei feminine. A fi o femeie puternica, din pacate, se intelege prin: logica, inteligenta, determinare, hotarare (cand da mana de te strange mai tare ca un barbat), carierista…
Cand vorbesc despre o femei puternica, pentru mine inseamna ca acea femeie este puternica in feminitatea ei, nu in sensul masculin al cuvantului, de dominator si de determinat.
A fi puternica in feminitate insemna o femeie puternica in empatia ei, in sexualitatea ei, in compasiunea ei, in nevoia ei de dezvoltare, constienta de propria lume emotionala, stapana pe reactiile ei. Nicidecum o femeie “mascul” asa cum se intelege in societate o femeie puternica.
O femeie puternica va avea un aspect feminin, va fi blanda, dar ferma, va fi iubitoare, dar cu standarde, va fi daruita, dar cu demnitate si respect de sine.
Variantele acelea de la 1) la d) se aplica nu pentru o femeie puternica, ci pentru o femeie masculina, ceea ce este fundamental diferit.
De aici poti adauga o alta varianta, si anume faptul ca o femeie puernica va alege un barbat puternic in masculinitatea lui, in aspiratiile lui, cu claritate, fermitate, determinare, aspiratii inalte si ambitie sanatoasa, nicidecum unul slab sau unul dominator.
O femei puternica nu va sta langa un barbat care este dominator si cu nevoia de a o “supune”. Dar nici nu va da curs slabiciunilor unui barbat, iar daca alege sa ramana langa el, barbatul acela va sti la ce are de lucru.
Sper ca am mai nuantat unele lucruri, daca mai ai intrebari, cu mare drag iti raspund!
Multumesc sincer pentru acest raspuns, pentru timpul acordat si pentru tot efortul depus. Esti o persoana cu totul deosebita.
M-ai ajutat sa imi clarific multe lucruri.
Foarte adevărat și frumos!
Multumim Daniela!
Va multumesc din suflet ! Discutia voastra a fost ca un balsam pt. sufletul meu ! Oare nu exista nici o posibilitate ca aceasta conversatie sa o asculte toti barbatii din Romania ? Am senzatia ca, daca s-ar intampla asta, relatiile dintre femei si barbati ar avea sansa sa o ia, in sfarsit, pe un fagas normal.
Poate ca atunci ar intelege si barbatii ca noi, femeile, nu vrem sa le luam locul si ca nu au de ce sa se teama de concurenta din partea noastra, ca nu vrem sa-i dominam si ca nu vrem sa-i transformam in marionete si nici nu vrem sa-i tinem sub papuc, ca nu vrem sa-i umilim si nici nu vrem sa-i castram.
Dar, in acelasi timp, vrem ca barbatii sa priceapa ca ne-am saturat sa fim tratate cu dispret, sa fim umilite, jignite, agresate, batjocorite, ironizate, persiflate in conditiile in care fiecare barbat a avut sau are o mama, o sora, o bunica, o matusa, o fiica !
Ne-am saturat de barbati misogini, badarani, imaturi, lasi, incostienti si iresponsabili care nu stiu sa faca nici macar sex, ce sa mai vorbim de a face dragoste…
Daca exista femei materialiste, este pt. ca exista barbati care nu pot sau nu stiu sau nu vor sa ofere femeilor, altceva in afara de bani !
Eu cred ( si vreau sa cred ca am ceva experienta la aproape 50 de ani ) ca nu exista curve, exista doar femei nefericite !
Mi-ar fi fost de un real folos ca, acum 30 de ani, sa fi stiut cate stiu acum.
Dar, ce facem cu barbatii care, desi au implinit 50 de ani, cand se abordeaza un subiect care ii depaseste sau ii deranjeaza, pt. ca ii loveste in orgoliu sau in prejudecatile cu care a crescut, isi ia jucariile si pleaca ?
Daca exista femei masculine, asta se intampla pt. ca in viata lor a exista cel putin un barbat incostient si iresponsabil, care nu a stiut sa-si asume ce a spus si ce a facut si atunci ele s-au simtit nevoite sa ia haturile in propriile maini. Avem nevoie de barbati pe care sa ne putem baza, indiferent ce ni se intampla si care sa fie alaturi de noi si cand suntem bolnave si cand suntem obosite si cand vom imbatrani si chiar daca am luat cateva kilograme in plus !
Avem nevoie de barbati puternici, hotarati, calmi, echilibrati, cu potential, nu cu bani, tandri, afectuosi care sa ne aprecieze si sa ne iubeasca, nu sa ne seduca si apoi sa ne abandoneze !
Va cer scuze pt. ca m-a luat valul ! Va multumesc pt. intelegere !
Imi cer scuze pt. cateva dezacorduri care mi-au scapat ! Ce sa-i faci, se mai intampla, cand te ia valul !
Si apropo de titlu… Cand ea e “prea” asta inseamna ca el “insuficient” !
Am vrut sa spun ca el e “insuficient”… Sper ca s-a inteles !
Am ascultat acest podcast în luna aprilie, însă doar așa că nu aveam ce face o oră înainte de a pleca la muncă.
Astăzi, 15 mai, am ascultat din nou, de data asta cu foarte mare atenție deoarece eram supărată din cauza unei prime întâlniri ”eșuate”.
Am ieșit cu un bărbat de vârsta mea pe care l-am cunoscut pe net, totul a fost OK zic eu, însă la final când l-am întrebat de o a doua întâlnire el a zis că sunt o fată deșteaptă, frumoasă și toate alea doar că sunt prea cuminte.
A doua zi am stat și m-am gândit la vorbele lui dacă chiar este posibil ca o femeie să fie prea cuminte sau prea nebunatică.
Adică ce se aștepta el de la mine, mai ales că a fost PRIMA dată când ne-am văzut în viața reală, față în față.
Nu știu dacă vei mai citi comentariile la acest podcast postat acum o lună, dar dacă totuși îl citești aș dori un răspuns la întrebarea asta (atât din partea ta Zoltan, cât și din partea lui Cami): Chiar este posibil ca o persoană (femeie sau bărbat) să fie prea cuminte sau prea nebunatic într-o relație?
Aștept cu nerăbdare răspunsurile voastre.
Mihaela nu exista prea cuminte sau prea nebunatic, nici din partea unui barbat, nici din partea unei femei. Tot ce exista sunt preferintele. Sincer, eu cred ca el a spus ca esti prea cuminte, deoarece el se astepta sa sari in pat cu el si pentru ca tu nu erai suficient de “nebunatica” pentru asta, nu a considerat ca are rost sa mai stea prin preajma (parerea mea).
In rest, gandeste-te cum iti doresti tu sa fii, comporta-te ca atare si lucreaza la asta (adica la a deveni asa cum iti doresti tu), ai rabdare pana gasesti acel barbat care sa aprecieze cine esti asa cum esti.
Va voi trimite o discutie si in masura timpului disponibil v-as ruga sa o urmariti. Sunt curios daca sesizati urme de incorectitudine la adresa a ceea ce credeti voi ca ar fi o relatie buna intre un barbat si o femeie.
https://youtu.be/oUtlXqY4iKY
Trebuie sa spun totusi ca Sam Vaknin vine dintr-un atasament evitant, daca nu chiar dezorganizat, el recunoscandu-si esecul in relatiile de cuplu, dar asta nu ii neaga competenta teoretica in domeniul relationarii, ca scop al psihologiei sau al dezvoltarii inteligentei emotionale.
Am ascultat pana aici podcasturile pentru care va multumesc si sunt curios ce parere aveti despre idei ca: ,,a ajunge” in patul unei femei, in sensul de a obtine acest privilegiu, sau ,,a cuceri” o femeie. Uneori cand aud termenii, chiar si in discutiile voastre, imi pare ca acolo se ascunde un comportament masculin gen ,,eu nu sunt ok, iar celalalt(femeia) e ok” specific atasamentului anxios. Adica tocmai despre asta discutam, un atasament securizant rezultat dintr-o dezvoltare personala, vine totusi dintr-o baza de atasament. Cu acest amendament, ca vii dintr-un atasament anxios, tot ce spui tu Zoltan e adevarat.